Caci pe drept poate fi numita poveste experienta unica numita "Gradina cu Artisti". Am pasit pragul parcului Gradina icoanei cu oarecare sfiala si teama, pentru ca era pentru prima oara cand participam la un eveniment organizat de acesti tineri talentati, sufletisti si dotati cu o suspect de mare(caci asa devine in zilele noastre frumosul si firescul...suspecte...) doza de bun simt si decenta. Din pacate, intreband in stanga si in dreapta despre locatie, sfaturile primite au fost extrem de descurajante, pana in ultima zi cand o prietena care chiar locuise prin zona mi-a adus zambetul pe buze...
Cand am ajuns la spatiul meu de expunere, nu imi venea sa cred...o masa arhisuficienta ma astepta cuminte, sub o umbrela cat o zi de post (incapeam lejer 4 expozanti pe colturi, cu tot cu fasia de rau care ne despartea...).
Dupa ce am terminat de asezat maimutele frumos in pagina, am inceput sa privesc in jur de parca o noua lume ma asimilase si se construia in jurul meu...
Atelierele prindeau viata aproape magic si in scurt timp micutzul dar extrem de cochetul parc s-a populat de copii, parinti, bunici, catei...
Unde te intorceai dadeai de veselie...unii invatau ceva, altii ii invatau, unii se relaxau, altii citeau, mai toti radeau, se bucurau si totul se misca precum un carusel...pe muzica nemaipomenita si apoi pe acorduri de chitare, tobite, muzica irlandeza si folk...
Au fost ateliere de pictura (pe hartie, mutritze, textile), ceramica, margelit, crosetat, masaj, jonglerie, dans irlandez, yoga, pictura pe textile, tobite si multe altele...
Prin buna voie a celor de la Incubator107 am aflat multe despre masajul reflexogen al palmelor si capului, m-am veselit alaturi de ceilalti si m-am delectat cu experiente de viata si nu numai ale clientilor pusi pe sotii si bucurii...
Am cunoscut Oameni faini, m-am imprietenit, am revazut prieteni dragi si am intrat in posesia mult-visatei-si-doritei genti la care au "surubarit" intr-un mare fel Ruxandra:D de la Coloritoria si Catalina :D de la Atelier-Cata. Geanta aceasta are o poveste minunata aidoma persoanelor care au trudit la ea. La un alt targ, vorbeam eu despre un plan mai vechi, acela de a confectiona genti si despre obstacolele pe care le vad in calea catre produsul finit. Ruxandra - care intre noi fie vorba se pricepe cam la orice pe lumea asta in materie de mestesugit mi-a povestit despre gentile facute de ea si, mai in gluma, mai in serios am lansat o rugaminte-comanda, cooptand-o in jocul nostru si pe Catalina, dulce si talentata povestitoare care accesorizeaza posete intr-un fel doar de ea stiut, cu "descantece" care nu te mai lasa sa te dezlipesti de gentile si lumea ei...
Dupa o perioada foarte aglomerata in viata hand-made a celor doua doamne si dupa ce eu am incetat sa mai visez pentru a nu stirbi din frumusetea posetei asteptate (pentru ca, desigur, detaliile tehnice pe care le-am oferit au fost minime pentru a permite imaginatiei sa zburde dupa voie), in atmosfera de poveste a targului celor doua Gradini, am primit minunea de geanta care pe langa aspectul fantastic are marele atu de a fi extrem de incapatoare gratie formei unice la care nu as fi gandit in veci.
Plecaciuni, doamnele mele,...voi purta minunatia cu atata drag si bucurie cat meritati pentru sufletele voastre speciale si pentru lucrurile unice si delicate carora le insuflati viata...
Ne-am simtit cu totii ca la un gratar ori o petrecere campeneasca din alte timpuri si parca multi oameni de acolo se cautasera de ceva timp, iar acum regasiti povestea putea continua la nesfarsit...
Felicitari sincere organizatorilor care stiu sa fiinteze cu sufletul si nu cu buzunarul gros, felicitari pentru organizarea milimetrica si de mare maiestrie, felicitari pentru bunul simt si pentru privitul in ochi, nu de pe un piedestal, felicitari pentru idei, efort si, poate mai presus decat orice, felicitari pentru scopul acestui eveniment - acela de a fi "altceva" intr-o lume guvernata de bani, inavutire, alienare si dispret...
Desi la finele targului eram cu totii obositi, parca nu ne dadeam plecati, parca voiam sa mai continue, sa tina mereu, sa fie acela doar inceputul...
Mai jos sunt cateva pozici de la targ, gratie prietenilor dragi care m-au surprins foarte placut...
Din lipsa timpului la discretie chiar nu am avut inca timp sa imi repar aparatul foto, dar as fi regretat sa nu am macar o amintire foto de la acest minunat eveniment la care am participat cu tot sufletul.
Promit curand pozici cu poseta magica!!!
Daca acesti oameni pot, de ce nu se generalizeaza conceptul???
Superbissim comentariu, Ana draga!
RăspundețiȘtergereImi pare nespus de rau ca nu am putut participa si eu la asa minunatie, dar ma bucur pentru tine si pentru ceilalti care ati fost acolo!
Abia astept sa mai citesc ceva scris de tine, caci ma cufund cu totul in randurile tale si ma dezlipesc de lume ca o eticheta la o sursa de caldura de pe un suport searbat si trist.
Saru'mana din suflet, draga mea draga!
RăspundețiȘtergereSi eu m-am gandit la tine, la voi cat am fost acolo si am regretat ca nu suntem impreuna...ar fi fost si mai si, iar Isuca ar fi fost superincantata de toate experientele cu care s-ar fi imbogatit acolo...
Sper cu toata fiinta mea ca Oamenii acestia sa pastreze firul povestii si sa repete minunata inventie...(poate si mai des daca ar fi dupa mine:)) si la urmatoarele sa poti participa si tu sa traiesti in direct toate frumusetile!
Multumesc mult de tot pentru timpul pe care ti-l rapesti pentru a mi-l darui aici si pentru cuvintele tale atat de frumoase care imi infoaie mereu aripile si imi confera combustibil si forta pentru a continua!
Te pup cu tare drag si mult dor si abia astept sa ne revedem!
Anna - fericita din nou pentru sansa - uneori nesperata - de a avea tovarasi de drum doar persoane speciale, cu suflet ales si ganduri imaculate...
Draga Anna, am dat intamplator de postarea ta...si iti multumesc pentru minunatele tale cuvinte...cu o foarte mare intarziere...dar mai bine mai tarziu decat deloc. Despre gentuta cu pricina, despre cat de bine si frumoasa a iesit...nu ma pronunt...pot doar sa te asigur ca a fost cu multe ganduri frumoase pentru tine, cu speranta ca de fiecare data cand o vei purta sa iti aduca buna dispozitie si zambetul pe buze.
RăspundețiȘtergereImi este dor sa ne intalnim si sa povestim.
Sper ca randurile mele sa te gaseasca cu bine si sa ne revedem cat de curand.
Cu mult, mult drag,
Ruxandra.